miercuri, 11 decembrie 2013

Motorola Mototrbo DP3400, DP3601, DP4801, DM3600

De aproximativ un an am intrat si eu in randul utilizatorilor de statii Motorola din seria “Mototrbo”. Este o gama de statii relativ recent aparuta pe piata, formata din statii digitale compatibile DMR destinate serviciilor comerciale, cu facilitati asemanatoare sistemului guvernamental Tetra.


DMR, sau Digital Mobile Radio, este un sistem de transmisie digitala a vocii descris in standardul ETSI TS 102 361-1, -2, -3. Acesta foloseste modulatie 4FSK si multiplexare de tip TDMA cu doua time slot-uri. Un mare avantaj al TDMA-ului este acela ca statiile sunt in emisie jumatate din timpul cat este tinut apasat PTT-ul. In acest fel, statiile portabile beneficiaza de o mai mare autonomie a acumulatorilor.  Avantajul fata de transmisia analogica este ca intr-un canal radio de 12.5 KHz pot avea loc doua comunicatii simultane. Vocea este digitizata cu ajutorul unui vocoder AMBE+2.


Pe langa transmiterea de voce, statiile radio mai au cateva facilitati, ca de exemplu posibilitatea de mesagerie text, localizare GPS, telemetrie, sau interconectarea repetoarelor prin IP (IP Site Connect).

Standardul DMR este un standard deschis. Datorita acestui fapt , mai multi producatori de echipamente radio l-au putut implementa in produsele lor. Pe langa Motorola, alti producatori de echipamente ce integreaza standardul DMR, sunt: Vertex Standard, Hytera, Tait, Selex etc. Deasemenea, semnalele pot fi demodulate si cu ajutorul unui receptor SDR cu softul corespunzator.

In ultimul timp am achizitionat cateva statii din seria Mototrbo, atat portabilele DP3400/3601/4801, cat si o mobila DM3600. Acestea pot functiona atat digital cat si FM analogic. Receptia este excelenta, fara intermodulatii si cu un raport semnal / zgomot bun. In FM am masurat sensibilitatea DP-ului 3601 pe un analizor de comunicatii si am obtinut valoarea de 0.11 µV, in comparatie cu 0.16 µV la o statie GP360.





Cei de la Motorola au venit cu o noutate de aceasta data si anume programarea pe port USB (era si timpul!). Desi la portabile este necesar un cablu cu un conector special (model PMKN4012A) si desigur cu un pret special (aproximativ 100$), in cazul statiilor mobile cablul de programare se poate realiza cu usurinta in regim home made. Cu acelasi cablu de programare se pot face si update-urile de firmware, nemaifiind necesare alte adaptoare.

Un mare avantaj la statiile portabile din seria 3000, din punctul meu de vedere, este conectorul de antena de tip SMA tata. Astfel putem conecta cu usurinta diverse antene mobile sau fixe prin adaptoare usor de gasit pe piata. Din pacate la noua serie 4000 conectorul a fost inlocuit cu clasicul surub de la seria GP.
Dupa parerea mea un mare minus ramane asupra listelor de scanare, care tot nu pot depasi 16 canale.



Fata de prima serie, noua serie 4000 este echipata cu bluetooth, ecran color, trei sisteme de semnalizare (QuickCall II, MDC1200 si Select V), calitatea audio este imbunatatita, statia are o greutate mai mica, iar bineinteles pretul este mai mare.

Statiile au posibilitate de criptare cu chei predefinite („basic”) sau personalizate („enhanced”) pe 40 biti, dar numai in mod digital.

Carcasa este destul de rezistenta, am scapat DP-ul 3601 din buzunarul de la geaca pe asfalt si s-a ales cu doar doua zgarieturi minore. Deasemenea statiile sunt protejate la intemperii si indeplinesc gradul de protectie IP 57 (rezistenta la praf si la apa de maxim 1m adancime timp de 30 minute).



Ca accesorii am achizitionat de la un dealer local un microfon de tip „RSM PMMN4046A” cu functie de atenuare a zgomotului ambiental, special gandit pentru utilizarea in exterior.
Initial DP-ul 3601 a venit cu un acumulator Ni-Mh de 1400 mAh, destul de voluminos si greu, dar ulterior am achizitionat acumulatori Impres Li-Ion standard (1500 mAh) si extended (2200 mAh).
Acumulatorii Li-Ion din gama Impres au in interior un circuit electronic complex care poate comunica cu statia sau cu talpa de incarcare. Astfel din meniul statiei poti afla detalii legate de nivelul de incarcare in procente, de durata de viata a acumulatorului, si de data calendaristica la care a fost incarcat pentru prima oara (util cand cumperi statii second-hand).







Seria MOTOTRBO de la Motorola este completata si de repetorul DR3000. Acesta poate opera in mod clasic, analogic, dar si in mod digital unde pot fi interconectat prin infrastructura IP.

Repetoarele pot fi programate si in „mixed-mode”, astfel incat pot fi folosite atat analogic cat si digital (evident nu simultan), dar in acest caz nu mai poate fi utilizata functia „IP Site Connect”.

In Bucuresti in locul repetorului analogic B1 a fost instalat un repetor digital Motorola DR3000, pe frecventa de 439.900 MHz, shift -9.4 MHz. Acesta este conectat prin IP la reteaua DMR-MARC. Pentru traficul international se emite pe TS1 care activeaza toata reteaua de repetoare DMR-MARC, iar pentru traficul pe repetorul local se foloseste TS2.
Pentru acces este necesara programarea unor grupuri (TG) si a unui indicativ personal (ID) care se poate obtine printr-un formular online
Lista indicativelor poate fi gasita aici.

Grupuri (TG):
DMR-MARC World Wide – 1
DMR-MARC Europe – 2
YO – 226
LOCAL – 9
EMCOMM - 9999999
RVSU1 – 2269999
RVSU2 – 2269998
RVSU3 – 2269997
RVSU4 – 2269996



Conceptul de retea DMR nu mai este orientat spre frecventa radio ci spre corespondentii si grupurile pe care acestia le formeaza. Din acest motiv, mai important este sa stim in ce TalkGroup suntem decat pe ce frecventa intrucat prin reteaua DMR se activeaza simultan mai multe repetoare cand chemam corespondentii.

Mai multe informatii cu privire la programarea statiilor se pot gasi aici.

sâmbătă, 21 septembrie 2013

Exercitiu RVSU - Ciucas Trail Running 2013

 
Dupa cum ne-am obisnuit de anul trecut, la mijlocul lunii septembrie a avut loc evenimentul sportiv Ciucas Trail Running. Este vorba de un maraton montan cu peste 600 participanti, in zona Cheia – Maneciu pe un traseu de pana la 105 Km lungime, avand o durata de aproximativ 24 ore.

Deoarece in majoritatea zonelor de pe traseu nu exista acoperire GSM, am fost solicitati pentru a asigura radiocomunicatiile de urgenta in punctele de control esentiale.
Desi am aflat destul de tarziu, cu doar doua saptamani inainte de cursa, am reusit sa ne mobilizam rapid 12 radioamatori. Au participat YO9IRF, YO3IHG, YO3IBZ, YO3IGR, YO3IES, YO3ISL, YO3IOU, YO3FTI, YO3HQN, YO3HAF, YO3IPB si YO3IRZ.

Ca deobicei Adrian YO3HJV ne-a ajutat cu un repetor UHF (B1 – 438.775 Mhz, T203.5) si Stefan YO3GSU cu sistemul autonom de alimentare cu panouri solare.

Vineri dis de dimineata ne-am intalnit la radioclub, am incarcat echipamentele in masini si am plecat spre Cheia, unde urma sa ne intalnim cu echipa de salvamontisti.  In jur de ora 13 am inceput sa urcam spre varful Gropsoarele pe o vreme destul de rece.  Pe creasta batea puternic vantul si din cauza norilor, vizibilitatea era foarte scazuta.  Repetorul a fost instalat intr-o fosta sonda seismica la care au fost necesare cateva modificari.



 
Elementele de montaj pregatite de acasa nu s-au potrivit in totalitate pe teren.  Astfel au fost necesare cateva modificari la adapostul metalic al fostei sonde seismice.

Repetorul este format din doua statii Motorola GM360 in banda UHF, filtru duplexor, antena coliniara Sirio SPO 420-5, doi acumulatori SLA de 33 Ah/buc si doua panouri solare de 75 W/buc cu controlerele de incarcare aferente.












 
Dupa aproximativ 5 ore repetorul era functional. Conectorii N ne-au dat putina bataie de cap, probabil pinii centrali nu faceau contact ferm, iar repetorul se deschidea cu intermitenta pana am descoperit problema. Dupa cateva teste cu statii din Bucuresti, Buzau si Prahova, ne-am asigurat ca totul este in regula si am inceput sa coboram spre Muntele Rosu unde lasasem masinile. In jur de ora 21 am ajuns la Cheia inghetati si flamanzi, apoi dupa ora 22 am mers la sedinta tehnica sa schimbam cateva informatii cu organizatorii si echipele de salvare.


 
Sambata dimineata la ora 6 s-a dat startul la ultramaraton (105 Km). Din cauza conditiilor meteo au plecat in cursa numai 37 de concurenti din cei 50 inscrisi. Apoi la ora 10 s-a dat startul pentru maraton (38.5 Km) si semimaraton (22 Km), numai bine dupa ce se oprise ploaia.



Traseu ultramaraton

Traseu maraton

Traseu semimaraton


 
Primul concurent de la ultramaraton a ajuns la CP6 (pasul Bratocea) in jur de ora 10:30 si se tot uita in spate sa nu-l ajunga cineva, dar ceilalti erau la o distanta de cel putin 30 minunte in urma.

La maraton si semimaraton nu sunt evenimente deosebite, dar la ultramaraton cativa participanti abandoneaza cursa. Doi dintre cei care au abandonat au ignorat complet regulile elementare de siguranta si nu au anuntat organizatorii. Acest lucru a creat confuzii si am pierdut mult timp incercand sa-i gasim. Eu am ramas la CP6 o ora si jumatate in plus sa-i astept. Ulterior am aflat ca cei doi coborasera la Muntele Rosu.

Un alt concurent a fost descalificat la CP7 pentru ca depasise timpul limita, dar in incapatanarea lui a continuat drumul pe traseu. Din cauza epuizarii fizice nu a mai putut ajunge in Maneciu, a ramas in padure si a sunat la salvamont. Pana la urma a fost recuperat de Gore YO3IGR cu ARO 244 din dotare.










 
Statia net-control  a fost amplasata intr-o incapere a salii de sport din Cheia, unde aveam o legatura mai buna cu organizatorii. Operatorii au facut de serviciu prin rotatie incepand cu Razvan YO9IRF, Mihai YO3ISL si apoi Geo YO3HAF.






 
In ziua concursului din cauza cerului innorat, panourile solare nu au furnizat suficienta energie electrica. Traficul radio intens  a dus la descarcarea acumulatorilor, astfel ca pe la ora 23 repetorul s-a oprit. Intre timp concurentul de pe primul loc de la ultramaraton termina cursa si intra triumfator in sala de sport din Cheia. Nimeni nu se astepta sa ajunga atat de repede.

Avand in vedere ca mai ramasesera cateva CP-uri deschise, imediat am strans echipamentele si ne-am mutat centrul de comanda la Muntele Rosu (ultimul CP),  unde aveam deschidere buna si puteam comunica lejer cu ultimii voluntari ramasi pe teren intr-o frecventa simplex (437.500 MHz).

Aurel YO3IBZ cu Razvan YO9IRF instaleaza rapid o antena mobila in varful unei undite de 6m, Romeo YO3IES instaleaza statia de baza si net-controlul este din nou functional.


 
Duminica dimineata ne trezim intr-un ger incredibil, mai incercam odata repetorul, dar nu raspunde. La micul dejun ne tot dadeam cu parerea ce s-ar fi putut intampla pe varful muntelui, se putea rupe antena ori panourile solare de la vantul puternic, sau pur si simplu s-au descarcat acumulatorii.

Pe la pranz a inceput sa se incalzeasca afara, soarele deja iesise de vreo doua ore, dar repetorul tot nu voia sa prinda viata. In timp ce luam masa la restaurant in Cheia, incepuse sa se formeze echipa pentru depanare, cand cineva da o emisie si mare surpriza, repetorul raspunde. Toti rasuflam usurati si ne pregatim de plecare spre Bucuresti.





Exercitiul a fost extrem de util si pot sa spun ca fata de anul trecut am castigat mai multa experienta. Desi rolul nostru era doar de a asigura comunicatiile in caz de urgenta, anul acesta ne-am implicat mai mult in activitatea de organizare, poate si din cauza deficitului de voluntari.

Razvan YO9IRF, Gore YO3IGR, Marian YO3IPB si Andrei YO3FTI au transportat organizatori sau voluntari in diferite puncte de pe traseu, au transportat apa si alimente, sau au recuperat concurenti ce se aflau in pericol. 

foto de yo3ihg, yo3hqn, yo3irz, yoipb, yo3isl